Statutul Colegiului Medicilor din România, din 25.03.2022 (selectiuni referitoare la Comisia de Disciplina)
SECŢIUNEA a 4-a
Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România
Art. 11
c) dacă medicul nu realizează numărul minim de credite de educaţie medicală continuă stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, ca urmare a deciziei comisiei de disciplină;
Art. 13. –
(1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a medicului de către consiliul colegiului teritorial atrage suspendarea calităţii de membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.
(2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia administrativ financiar-contabilă, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului restanţier.
(3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizie a comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada achitării cotizaţiei restante şi a penalităţilor datorate, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).
Art. 14. –
(1) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar.
(2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia de avizări, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului.
(3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizie a comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada realizării numărului minim de credite de educaţie medicală continuă, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).
SECŢIUNEA a 5-a
Încetarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România
Art. 16. –
(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România încetează în următoarele cazuri:
a) la cererea titularului, prin renunţarea scrisă la calitatea de membru;
b) prin deces;
c) în cazul întreruperii exercitării profesiei de medic pe o durată mai mare de 5 ani;
d) prin retragerea calităţii de membru, cu titlu de sancţiune disciplinară, pronunţată prin decizie a comisiei de disciplină şi rămasă definitivă.
Art. 78. –
(1) Adunarea generală a colegiului teritorial, denumită în continuare adunarea generală, este formată din toţi medicii înscrişi în colegiul teritorial.
(2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului teritorial, reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi membrii comisiei de disciplină.
Art. 110. –
(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.
(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârşite de membrii organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.
(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
Art. 111. –
(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului teritorial, iar membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleşi de către Adunarea generală naţională.
(2) Membrii comisiilor de disciplină sunt aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România, exceptând calitatea de membru al adunării generale a colegiului teritorial.
(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.
(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină, respectiv de membru al Comisiei superioare de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.
(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ.
Art. 112. –
Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul naţional.
Art. 120. –
(1) În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională administrează probele utile şi pertinente cauzei.
(2) În funcţie de complexitatea cauzei şi numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluţionării plângerii, comisia de jurisdicţie profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate.
(3) După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicţie profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde:
a) data şedinţei în care a fost adoptat referatul şi componenţa comisiei de jurisdicţie profesională care l-a adoptat;
b) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea şi, respectiv, a medicului intimat;
c) prezentarea reclamaţiei şi a faptei;
d) individualizarea normei încălcate;
e) probele administrate;
f) analiza medicală a cazului;
g) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;
h) concluzii şi propunerea de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;
i) semnătura preşedintelui comisiei.
(4) Dosarul disciplinar însoţit de referat se înaintează comisiei de disciplină a colegiului teritorial.
(5) Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către comisia de jurisdicţie profesională.
Art. 121. –
(1) Preşedintele comisiei de disciplină va repartiza dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 3 membri.
(2) Completul de judecată va invita medicul împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară, în vederea respectării dreptului la apărare. Neprezentarea medicului la audiere nu împiedică continuarea şi finalizarea anchetei disciplinare.
(3) Audierea persoanei care a făcut plângerea şi a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune.
(4) Completul de judecată decide cu privire la necesitatea administrării altor probe şi nu este obligat să ţină cont de propunerea comisiei de jurisdicţie în adoptarea soluţiei finale.
(5) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:
a) respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
b) admiterea plângerii şi aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 105;
c) stingerea acţiunii disciplinare, dacă persoana care a făcut plângerea îşi exprimă expres, în scris, nesusţinerea sau retragerea acesteia.
Art. 125. –
(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.
(2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare cu interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale, respectiv retragerea calităţii de membru se comunică Colegiului Medicilor din România, unităţii profesionale cu care medicul sancţionat se afla în raporturi de muncă, precum şi Ministerului Sănătăţii.
Procedura de soluţionare a plângerilor prevăzută la art. 115–125 se aplică în mod corespunzător şi la nivelul Biroului executiv, Comisiei de jurisdicţie profesională şi Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România, în cazul soluţionării în primă instanţă a plângerilor formulate împotriva medicilor care ocupă funcţii în cadrul organelor de conducere ale colegiilor teritoriale.
SECŢIUNEA a 5-a Radierea sancţiunilor disciplinare
Art. 131. –
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. a) –d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie.
(2) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 105 alin. (2), radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.
Art. 132. –
(1) Radierea sancţiunii se face din oficiu sau la cererea medicului sancţionat, prin decizie a biroului consiliului sau a Biroului executiv.
(2) Radierea sancţiunii disciplinare se face prin decizie a biroului, în baza referatului încheiat de comisia de disciplină care atestă executarea sancţiunii.
(3) Decizia de radiere a sancţiunii se comunică persoanelor în drept.
Art. 133. –
În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. f), medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplină.
